Cartea Neagră a Consiliului Judeţean Cluj

Au trecut doi ani din al doilea mandat al domnului Alin Tişe, de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj iar principalele probleme ale judeţului au rămas în continuare nerezolvate.

“Alin Tişe este cel mai slab preşedinte din istoria Clujului. În ultimii doi ani executivul Consiliului Judeţean Cluj a gestionat prost toate marile provocări ale judeţului şi este restant la multe capitole, de la promisiuni nerealizate până la întârzieri, instituţia fiind încărcată şi de conflictele personale pe care preşedintele instituţiei le-a avut/le are cu directorii regiilor din subordine.

Alin Tişe a trecut o linie roşie! Aşa nu se mai poate! Au trecut doi ani de la alegeri şi în dreptul său putem trece doar scandaluri de presă, răfuieli personale, însă nicidecum o activitate serioasă administrativă.  Sper să realizeze cât de curând că este preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, nu un măscărici de la circ” a declarat deputatul Horia Nasra, preşedintele PSD Cluj.

Cartea Neagră a Consiliului Judeţean Cluj:

Centrul de Management Integrat al Deşeurilor – EŞEC răsunător marca Alin Tişe

Cel mai răsunător eşec al executivului administraţiei judeţene, sub conducerea preşedinţilor Alin Tişe şi Horea Uioreanu, ambii lideri marcanţi ai PNL Cluj, este Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID), un proiect pe fonduri europene care trebuia să rezolve în întreg judeţul, problema reciclării şi depozitării moderne a deşeurilor.

Nerealizarea acestui proiect, care a costat până acum peste 100 de milioane de euro, a generat o cascadă de probleme pentru localităţiile Clujului în privinţa reciclării şi depozitării gunoaielor.

Proiectul este o marcă înregistrată a neputinţei administrative a domnului Alin Tişe, care în apărarea sa a încercat să producă în permanenţă o perdea de fum, aruncând vina pentru acest eşec lamentabil pe oricine, mai puţin pe domnia sa, dovedind lipsă de bărbăţie şi caracter.

Managementul MEDIOCRU de la Cluj Arena

Un politician mediocru  se va înconjoara întotdeauna de aplaudaci politici fără experienţă profesională dar buni de promovat dacă sunt “băieţi de la partid”.

Aşa s-a întâmplat şi în cazul managementului Cluj Arena, compania care administra stadionul confrutându-se cu foarte mari probleme financiare, după ce Curtea de Conturi a stabilit un impozit neplătit pe mai mulţi ani pentru stadion, ce a dus la un debit „rostogolit”, de circa 15 milioane de lei.

Pentru a masca această impotenţă, Executivul Consiliului Judeţean a înfiinţat Direcția de Administrare și Exploatare a Stadionului Cluj Arena, în conducerea acesteia fiind plasat acelaşi “băiat de la partid”. Cât despre datoriile de 15 milioane de lei… Care datorii ?!?

Investitori imaginari în parcurile industriale imaginare ale Clujului!

De-a lungul anilor, în cele două mandate de președinte al Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe a promis în mai multe rânduri că va aduce investitori, investiții, multinaționale de renume din Occident în parcurile industrial clujene.

La parcuri industriale imaginare, precum TETAROM IV, V și parțial I, avem parte și de investitori imaginari. Este memorabil anunțul privind sosirea indienilor de la Tata Motors la Cluj, apoi informările privind negocieri de succes cu ‘mari companii’ din occident sau Asia.

În fapt, de doi ani, marii investitorii străini nu au pus piciorul în județul Cluj. Și până la urmă cine ar fi interesat de parcurile industriale din subordinea Consiliului Județean Cluj, când singura preocupare a Executivului este să schimbe directorii din regii? Prin urmare, în privința parcurilor imaginare și a investitorilor străini imaginari, ori diagnosticul este mitomanie ori este doar dezinteres și inconștiență pură.

O clădire nouă pentru Spitalul Clinic de Urgență de Copii, o altă PROMISIUNE NEREALIZATĂ a lui Alin Tişe.

Alin Tişe a promis încă de acum doi ani construirea unei noi clădiri pentru Spitalul Clinic de Urgenţă de Copii, asumând-şi că instituţia Consiliului Judeţean Cluj dispune de fondurile necesare construirii noului spital. Binenţeles a rămas doar o promisiune nerealizată, un eşec.

Alin Tişe s-a obişnuit să stea cu mâna întinsă la guvern. Nu este capabil să gestioneze fondurile de la Consiliul Judeţean Cluj. La jumătatea mandatului său, promisiunile sale electorale sunt în mare parte nerealizate, cu excepţia peticită a drumurilor judeţene, unde şi acolo a fost nevoie de sprijinul Guvernul României prin PNDL.

De ce nu vă ţineţi de cuvânt domnule Alin Tişe? Unde este Spitalul Clinic de Urgenţă de Copii promis?

Criza levigatului de la Pata Rât, marcă înregistrată a preşedintelui Alin Tişe.

Cu siguranţă că dezastrul ecologic de la Pata Rât putea fi preîntâmpinat încă de acum câţiva ani. Cu siguranţă că Executivul Consiliului Judeţean Cluj a minţit cu privire la activarea staţiei de osmoză încă din decembrie 2017. Cu siguranţă că râul de levigat de la Pata Rât a poluat Zapodie, respectiv Someş.

În mai multe rânduri i-am semnalat domnului Alin Tişe, că şi la propriu şi la figurat, Consiliul Judeţean Cluj nu se conduce în trening şi pantofi: Ştiu, sunteţi blazat dar treziţi-vă domnule preşedinte, aici este Cluj, nu Belgravistan! Măcar în următorii doi ani opriţi spectacolul de prost gust şi de mahala de la şedinţele Consiliului Judeţean şi rezolvaţi problema de la Pata Rât!

2012, Alin Tişe: Vreau să construim un complex schiabil în zona Mărişel-Vlădeasa-Băişoara.

Să înţelegem că respectivul complex a fost construit dar ferit de ochii clujenilor? Nu cred, este doar o altă promisiune electorală a lui Alin Tişe.

Cert este faptul că strategia judeţului privind promovarea turismului este una absolut inexistentă, judeţul Cluj fiind mult în urma altor judeţe din Ardeal, cu acelaşi potenţial turistic, un exemplu fiind Hunedoara – http://www.adeh.ro/; https://www.facebook.com/HunedoaraTurism/;

Cu siguranţă că obiectivele turistice ale Clujului pot fi relativ uşor promovate şi cu fonduri relative limitate, însă lipsa de viziune a consilierilor judeţeni liberali şi a jupânului Alin Tişe este evidentă.

Consiliul Judeţean Cluj a abandonat introducerea apei și a canalizării în comune.

Mai multe comunități din județul Cluj au în ajunul Marii Uniri, problemele de la 1918, lipsa canalizării și a apei afectându-le grav viața de zi cu zi și perspectivele economice.

Zeci de comune clujene sunt cuprinse în „Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de apă și apă uzată din județele Cluj și Sălaj”, proiect care este în responsabilitatea Companiei de Apă „Someș” S.A și a Consiliului Județean Cluj, proiect care pentru moment este abandonat de Executivul Consiliului Județean!

Respectivele comune nu au nici o posibilitate de introducere a apei curente și a canalizării cât timp sunt cuprinse în respectivul proiect, care în acest moment este blocat.

Alin Tișe și PNL Cluj au promis în campania electorală din  2016 îmbunătățirea vieții clujenilor, însă există localități din Cluj în care se trăiește la nivelul secolului al XIX-lea pentru că apa și canalizarea lipsesc cu desăvârșire.

Vânătoarea de vrăjitoare a Executivului Consiliului Județean Cluj a pus deja în umbră CENTENARUL la nivelul judeţului Cluj.

În primele şase luni, singurele preocupări ale Executivului Consiliului Județean Cluj, vânătoarea de directori din subordinea instituției și fuga de responsabilitate și soluții în cazul Pata Rât au ocupat agenda instituției.  Practic instituția Consiliului Județean Cluj este blocată în războaie personale ale unui singur om politic.

Le-am solicit consilierilor județeni și președintelui Alin Tișe să ia ca exemplu județele Maramureș şi Bistriţa care au stabilit o agendă publică în cazul CENTENARULUI, apoi au agreat un calendar al evenimentelor organizate de Consiliul Județean Cluj corelat cu acțiuni susținute de asociații sau alte entități private. Sunt convins că preşedinţii Gabriel Zetea şi Radu Moldovan îl pot ajuta oricând pe Alin Tişe să salveze din ce se mai poate, organizarea unor evenimente legate de CENTENAR, în Cluj.

Centrul de colectare a produselor agricole, a fructelor şi a legumelor din Câmpia Turzii și abatorul de la Iclod, trase pe dreapta de Alin Tişe în ultimii doi ani.

Proiectul abatorului de la Iclod era gândit pentru  a avea o capacitate de sacrificare a 100 de capete de bovine/zi, 260-300 de capete porcine/zi și 500-800 capete de ovine/zi.

Doar pentru că proiectul a fost inițiat de consilierii social-democrați din Consiliul Județean Cluj, actualul Executiv a abandonat proiectul pe criterii strict politice, în condițiile în care de la Iara și până în Bistrița-Năsăud nu există o astfel de unitate.

Cât privește abandonarea `Centrului de colectare a produselor agricole, a fructelor şi a legumelor` cu siguranţă că locuitorii Câmpiei Turzii se așteptau la mai multă maturitate și seriozitate administrativă de la dl. Dorin Lojigan, mai ales că în perioada 2012-2016 a fost învățăcelul primarului PSD. Atunci a susținut utilitatea `Centrului de colectare a produselor agricole, a fructelor şi a legumelor` apoi, după ce a ajuns primar PNL, a uitat de el.

Abandonarea celor două proiecte este și mai gravă  în contextul în care pentru ambele obiective Consiliul Județean Cluj a alocat fonduri pentru studii de fezabilitate în urmă cu patru ani.

Aeroportul Internaţional Avram Iancu, blocat de politrucii PNL Cluj din Consiliul Judeţean Cluj

Este al doilea an consecutiv când majoritatea PNL Cluj din Consiliul Judeţean şi Alin Tişe NU AU FINANŢAT proiectele instituţiei cu cea mai spectaculoasă creştere din ultimii zece ani din Transilvania!

Conflictul Executivului Consiliului Judeţean Cluj cu directorul Aeroportului Internaţional Avram Iancu din Cluj-Napoca este unul personal, total contraproductiv judeţului Cluj şi inexplicabil având în vedere performanţa managerială a directorului.

I-am solicitat lui Alin Tişe să finanţeze proiectele judeţului Cluj, să vină la locul de muncă şi să înţeleagă utilitatea finanţării proiectului intermodal, extinderii pistei la 3.500 de metri şi finanţarea construcţiei unui terminal Cargo pentru transport marfă, însă indiferenţa şi impasibilitatea l-au caracterizat şi în această speţă.

You may also like

Leave a Comment